marți, 28 iulie 2020

Ștefan Potop


S-a născut la Tazlău, în 1960, în ziua de 30 august.

A urmat Liceul de Artă din Bacău și Facultatea de Arte Plastice „George Enescu“ din Iași, promoția 1987, cu diploma de licență în profilul „Arte Plastice“, specializarea „Pictură, restaurare“. Este profesor la Liceul de Artă „Victor Brauner“ din Piatra Neamț și președinte al Filialei Neamț la Uniunea Artiștilor Plastici din România. Lucrările sale au făcut obiectul unor expoziții personale și de grup, în țară și în străinătate: Piatra Neamț, Iași, Bacău, București, Chișinău, Veneția, Praga sau Bruxelles.

Biografie artistică

Debut: 1986 - București - expoziție studențească

Expoziții personale:

1989 Galeria "Arta" - Piatra Neamț

 1991 Galeria "Lascar Vorel" - Piatra Neamț

 1997 Muzeul de Arta Gura Humorului

2001 Galeria "Lascar Vorel" - Piatra Neamț

 2002 Galeria "Vert" - Piatra Neamț

 2004 Galeria "Tópart"-Piatra Neamț

 2006 "Chipuri"-Galeria "Lascar Vorel" Piatra Neamț

 2011 "Chipuri II"-Galeria "Lascar Vorel' Piatra Neamț

 2012 "Autoportret"Galeria  "Lascar Vorel' Piatra Neamț

 2013 "Tazlau--Matrix" Galeria Lascar Vorel Piatra- Neamț

 2013 "NATURA UMANA" Galeria "Frunzetti" Bacău

 Expoziții de grup:

 1986 colectivă Studențească Galeriile Municipiului București

1987-2007 Participări la toate expozițiile organizate de UAP Piatra-Neamț

1987 - Iași - Sala Victoria

1987 Târgu Mureș

 1988 Interjudețeana "Atelier 35"

 1988 Republicana Baia Mare

 1992 Palatul Culturii Chișinău - Moldova

 1997 Bienala Națională de Arte Plastice "Lascar Vorel"

 1998 Expoziţia Taberei Naționale "Nicolae Tonitza"

2004 Saloanele Moldovei - Bacău - Chișinău

 2005 Bienala de Arte Plastice "Lascar Vorel" - Piatra - Neamț

2005 Filiala Piatra-Neamț la Palatul Parlamentului București

 2006-Saloanele Moldovei Bacău - Chișinău 

2006 Filiala Piatra-Neamț La Galeria "Apollo" București

 2006 Bienala de Arte Plastice "Ion Andreescu" Buzău

2006 Salonul Național de Arte Plastice București

2007 Galeria UAP "Frunzetti", Bacău

 2007 Galeria ARTIMUNDO-Bruxelles

 2007 Galeria UAP Apollo-București

2007 Saloanele Moldovei Bacău - Chișinău

 2007 Bienala "Lascar Vorel"-Piatra Neamț

 2007 Galeria "Frunzetti"-Bacău

 2008 Palazzo Correr, I.R.C.C.U. Sediul-Veneţia

 2008 Palatul Morzin, Ambasada României-Praga

 2008 Saloanele Moldovei Bacău - Chișinău

 2008 Bienala "Ion Andreescu" Buzau

 2008 Expoziția internațională "Vii și Vinuri" - Muzeul de Arta Piatra Neamț

 2008 Expoziția - Maestrii artei plastice româneşti-Muzeul de istorie Piatra Neamţ

 2008 Salonul de iarna Galeria Lascar Vorel - Piatra Neamț

 2009 INTERNAŢIONAL Centrul de Cultura şi Arte "George Apostu" Bacău

 2009 Saloanele Moldovei Chişinău-Bacău

 2009 Bienala "Lascar Vorel" Piatra Neamț (Premiul pentru pictura)

 2010 Expoziția taberei de creație-Oglinzi

 2010 Epoziția "Portrete"- Fundația Ștefan cel Mare

 2011 Salonul de iarna - Piatra Neamț

 2011 Orasul Artistilor-  Galeria "Lascar Vorel" Piatra Neamț

 2011 Saloanele Moldovei Bacău - Chișinău

2011 Arta plastică nemțeană-Galeria L.Vorel

 2011 Bienala "Lascar Vorel" Piatra Neamț (Nominalizare pictură)

 2011 Bienala internațională de arte plastice Arad

 2011 Salonul de iarna- Galeria Lascar Vorel

 2011 Expoziția anuală de arte plastice- Muzeul de arta Roman

 2012 Expoziția "Artiștii cetății"- Muzeul Cetatea Neamțului- Tg. Neamț

 2012 Expoziția artiștilor orașelor înfrățite Piatra Neamț, Orhei, Hliboca- Galeria de artă modernă

 Piatra Neamț- (Premiul al II- lea)

 2012 Bienala națională Ion Andreescu- Buzău-( Premiul președintelui juriului.)

 2012 Salonul de iarna-Galeria Lascar Vorel-(Premiul anual al UAPR-Neamț)

 2012 Expoziția anuală de arte plastice-Muzeul de artă Roman

 2013 Galeria SCIT ART București

 2013 Orasul Artistilor-Galeria Lascar Vorel Piatra Neamț

 2013 Portret- colecția de azi/ Clubul cimentiștilor Bicaz

 2013 Portret  Centrul de afaceri Cancicov Bacău

 2013 Portret... Biblioteca Națională București

 2013 Muzeul de artă Piatra Neamț

 2013 Bienala Lascar Vorel Piatra Neamt (Diploma de excelență)

 2013 Salonul de iarnă -Galeria Lascar Vorel Piatra Neamț

 2013 Expoziția anuală de arte plastice -Muzeul de artă Roman

 2014 Concursul internațional de creaţie Eminesciana- Galeria Cupola Iași (Diploma de excelență)


Radu Dănăilă


                             ,,Visând printre cuvinte ,
        Alerg spre veşnicie.’’
(motto-ul  volumului ,, Umbrele luminii’’)

 S-a născut pe 31 octombrie 1938 la  Podeni- Bosanci (Suceava). Părinţi au fost Constantin şi Venera (născută Negruş, din Tazlău, Neamţ), de profesie învăţători. A absolvit Şcoala Medie Nr. 1 de Băieţi din Piatra Neamţ (actualmente Colegiul ,,Petru Rareş’’). A ocupat funcţiile de secretar de şcoală  între anii 1956-1964, 1974-1993 şi bibliotecar la biblioteca comunală din Tazlău, judeţul Neamţ.

Figurează în douăsprezece antologii.
 Volume apărute
ü  ,,Leagănul de vise’’-1993;
ü  ,,Umbrele luminii’’-1996;
ü  ,,Spiritualitate şi divin’’-1999;
ü  ,, Valenţe ancestrale’’-1998;
ü,,Cronici literare’’-2000;                                                                                                                 
ü  ,, Câteva aprecieri asupra poeziei clasice româneşti’’(critică literară) -2000;
ü  ,, Stropi de cristal’’(versuri pentru copii)-2000;
ü  ,,Florile inimii’’- 2000;
ü  ,,Omul între cer şi pământ’’- eseuri filizofico-religioase-2002;
ü  ,,Poezii cu formă fixă’’(Rondeluri, sonete, glose) versuri-2003;
ü   "La izvoarele creştinismului’’(sinteze- scrierile Sfinţilor Părinţi)-2004;
ü  ,,Pasărea de pradă’’- 2004;
ü  ,,Pe urmele umbrelor’’- 2005;
ü  ,, Printre raze diafane’’ (versuri pentru copii)- 2006;
ü  ,,Printre stele şi luceferi’’-2009 .                                
A frecventat şi a citit la Cenaclul Calistrat Hogaş din Piatra Neamţ.
A fost membru al Cenaclului Literar Petrodava, din Piatra Neamţ şi membru al Societăţii Scriitorilor din Neamţ.
Corespondent la revistele Amurg sentimental, Asachi, La Tazlău, Heliopolis, Luceafărul, Convorbiri Literare.

,, Dacă poţi să-ţi sfătuieşti duşmanul,
Dacă poţi să rezişti umilinţei,
Dacă poţi să nu răspunzi- cu ironie- provocărilor
Dacă poţi să-ţi alegi înţelegerea drept călăuză,
Atunci să ştii că te poţi numi Omul Eternităţii.’’


Constantin Ardeleanu ( 27.09.1948 în Tazlău, judeţul Neamţ), poet, prozator, eseist s-a născut în satul lui I.I.Mironescu, în familia Eleonorei şi a lui Remulus Ardeleanu. A absolvit clasele primare şi gimnaziale la Tazlău (1964), liceul la Buhuşi (1968 ) şi Facultatea  de Studii Economice a  Universităţii ,, Al. I. Cuza’’ din Iaşi (1971).
Apare ca publicist în revistele: Viaţa Militară, Viaţa Armatei, Orizont, Luceafărul, Diagonale, Conta, Cenaclul de la Păltiniş, Oglinda, Loto-Prono, Rebus, Urzica, La Tazlău, Gluma  şi în ziarele Observatorul Militar, La datorie, Steaua, Sport Magazin, Prosport, Sport XXI, Muncitorul forestier.
Cărţi publicate la Editura Amurg Sentimental până în anul 2004 şi apoi la Editura Societatea  Scriitorilor Militari.
Raftul de cărţi al scriitorului Constantin Ardeleanu
Poezie: Iubiri veştejite (1999), Infernul de ceară (2008), Pârăul cu limbă vecină (2013).
Parodii: Stingher printre poeţi (2011), Stihie peste versuri consacrate (2012);
Proză: Tragerea de timp (1996), Hîtrii Tazlăului I,II,III(1998, 1999, 2001), Stenogramele unui ataşat militar (1998), Timpuri intertesante(2005), Chetronia (2005), Bizarul bazar al Fortunei (2006), Trif (2007), Gilberti (2008), Hronicul Hergheliilor Hoinare (2009), Strada Blănari 18, colţ cu Doamnei (2010), Tazlău, un sfert de infinit (2011), Obliterații I (2014), Obliterații II (2015), Obliterații III (2016)
Teatru: Hăituirea (1998)
Carte sportivă: Steaua - Această credinţă Roşu - Albastră (1997), Plânsu’-Râsu’ stadioanelor (1999), Campioana Campioanelor Apoteotica steaua (2002), Ilie Savu- început de Iliadă (2006), Hâtrii gazonului (2010).
Premii
Premiul pentru pamflet al Revistei Urzica (1986)
Premiul pentru  proză,, George Florin Cozma’’ al revistei ,, Viaţa Armatei’’(1998)
Menţiune la concursul de Teatru de comedie,, Ion Băieşu’’(1995)
Premiul al III- lea al Asociaţiei Presei Sportive pentru carte sportivă (2002)
Membru al Societăţii Scriitorilor Militari şi al Uniunii  Ziariştilor Profesionişti.
Cetăţean de Onoare al  Comunei  Tazlău Neamţ
Apare în :
-Periodice - Asachi  12/2011, Antiteze 3(28)/2011, Luceafărul 27/1999, 20-21/2011, La Tazlău 10/1998, 1481999, 18/2000, 19, 21-22/2001, 23/2002, Telegraful( 17.01.1998, 24.01.1998, 14.02.1998, 28.02.1998. 7.03.1998, 2-8.07.1998)
-Antologii Sentiment Latin/Sentimento Latino (2003 şi 2009), antologii ale poeţilor români şi napoletani, tipărită la  Societatea  Scriitorilor Militari, Scriitori din Neamț-volum colectiv (Răzeșu)-2012.


 Ioan I. Mironescu (13 iunie 1883, Tazlău, judeţul Neamţ - 22 iulie 1939, Tazlău)
 Este fiul Sofiei (născută Honcu) şi al lui Ioan Mironescu, învăţător. Bunicul pe linie paternă se numea Moraru, iar fiul acestuia, Ioan, se va înscrie cu acest nume la Şcoala Normală din Bucureşti, unde profesorii îl trec în catalog Mironescu. Reîntors pe meleagurile natale, tânărul învăţător se va stabili în Tazlău. Cel de-al doilea copil, din cei şase pe care i-a avut familia Mironescu, este Ioan Eugen, viitor medic şi scriitor. Omul de ştiinţă îşi va semna lucrările Eugen I. Mironescu, literatul, în schimb, va alege iniţiala primului său prenume, dublând-o cu aceea a tatălui.
Face şcoala mai întâi în satul natal şi la Piatra Neamţ, continuându-şi învăţătura în Iaşi, la Liceul Naţional şi apoi la secţia clasică a Liceului Internat, absolvit în 1904. Aici îl are profesor pe G. Ibrăileanu, care îl remarcă pentru primele încercări literare. Din 1905 devine student la Facultatea de Medicină şi la Facultatea de Drept din cadrul Universităţii ieşene. Va absolvi doar medicina şi din 1910 este preparator la Clinica Dermato-Sifilitice a Spitalului „Sf. Spiridon" din Iaşi, unde în 1912 îşi susţine şi doctoratul; face şi studii de specializare la Berlin. Profesor universitar şi şef de clinică din 1921, a fost membru în mai multe societăţi de ştiinţe medicale şi de ştiinţe naturale.
       Debutează cu două schiţe, La priveghiu şi La praznic, într-o revistă a elevilor de la Liceul Internat. Colaborează mai ales cu schiţe şi nuvele, dar şi cu publicistică socială la „Viaţa românească" (prima scriere e La cumătrie, în 1906), „Avântul", „însemnări literare", „Solia Moldovei", „Însemnări ieşene". Cea dintâi carte de literatură este o culegere de nuvele, Sandu Hurmuzel (1916). Urmează Oameni şi vremuri (1920) şi Într-un colţ de rai (1930), ambele adunând povestirile apărute în reviste, dramatizareaCatiheţii de la Humuleşti (1938) şi Iulie Radu Teacă (1940), tipărită postum. Mironescu a scris articole de atitudine (în 1907 a fost chiar arestat ca „instigator"), a cochetat cu teatrul, dar vocaţia lui este aceea de povestitor.
      Fără a fi una autobiografică, opera lui Mironescu se reazemă, totuşi, pe realităţile unei istorii trăite nemijlocit. Din cadrele ei coboară personaje ca Irimie Honcu şi Tulie Radu Teacă, portretizat în nuvela care îl propune drept erou titular. Elevul de altădată îşi petrecuse o vară la stâna acestui inimitabil mucalit, mocan în Breţcu, care îi oferă prozatorului prilejul să realizeze admi­rabile efecte umoristice, bazate pe comicul de limbaj, pe relatarea amănunţita a unor gesturi şi obiceiuri ieşite din obiş­nuit.
       Cel ce se visa actor avea, se pare, însuşiri scenice reale, dovadă adolescentul evocat în Taclale de pensionari, în care, sentimental, autorul s-a proiectat. Renunţând la scenă, Mironescu va purta mereu nostalgia acesteia. Îi plăcea să povestească şi avea abilitatea de a „interpreta" o poveste dându-i o coloratură dramatică. Surprinde, ce-i drept, de cele mai multe ori în prozele sale situaţii şi caractere prin chiar structura lor tensionate. E, între altele, şi cazul revoltei din 1907, la care fostul student medicinist fusese deopotrivă martor şi participant. Atitudinea deschisă în favoarea celor năpăstuiţi, pentru care va fi, de altfel, condamnat şi închis, se regăseşte în relatarea dramei lui Furtună Veteranul.
         Prozatorul se apropie cu o caldă simpatie de o umanitate în fond tragică, proiectându-i chinurile, izvorâte din sărăcie, boală şi mizerie, pe un ecran de epocă de un crud realism. Alte pagini vor tinde să complinească şi să nuanţeze aria tematică predilectă, aducând în prim-plan psihologia celor sortiţi să facă, neştiuţi de nimeni, istorie.
      Semnificative rămân povestirile Căprarul Gheorghiţă sau Unul dintre necunoscuţi, inspirate de primul război mondial, în care scriitorul fusese el însuşi angrenat ca medic-sublocotenent. O parte a scrierilor sale se opreşte, de altminteri destul de stăruitor, asupra vieţii cazone, fie urmărindu-i consecinţele nefaste în rândul simplilor recruţi de la ţară (Sandu Hurmuzel), fie luând act de corupţia şi ignoranţa militarilor de carieră (Toto-n război), fie punând la stâlpul infamiei politicianismul, demagogia şi pretinsul patriotism.
         Prozatorul merge de cele mai multe ori pe linia caricaturală inaugurată de Anton Bacalbaşa, dar - cum s-a observat - anticipează, în multe privinţe, umorul acid din proza lui Gh. Brăescu. Oricât şi-ar fi lărgit însă registrul tematic, Mironescu n-a putut uita nici o clipă că este - cum îl definea Mihail Sadoveanu - marele „prieten al ţărănimii" şi a ştiut să-i facă auzite durerile.



Cezar Ţucu


Născut la Blăgeşti, Bacău (21 ianuarie 1951), după absolvirea Liceului “George Bacovia” din Bacău, apoi, a Facultăţii de Matematică – Mecanică a Universităţii “Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi (1974) a fost numit profesor titular la Şcoala din Tazlău, deţinînd şi funcţiile: director educativ (1980-1986) şi director (1986-1990 și 2000 - în prezent). După atîţia ani de muncă la catedră, dar şi în folosul obştii a fost adoptat de comunitate, acordîndu-i-se şi titlul de Cetăţean de onoare al comunei Tazlău. Pentru activitatea didactică, a fost distins cu: Diploma de “Profesor evidenţiat”; “Diploma de onoare pentru promovarea valorilor ştiinţelor în România şi în lume”; “Diploma de onoare la Simpozionul Internaţional Disponibilităţi creative în lume”; “Premiul şi Trofeul de Excelenţă pe 2010, la Primul Simpozion Internaţional Universul Ştiinţelor”; membru în Comisia Naţională pentru Reforma Învăţămîntului.
Membru al Societăţii Scriitorilor din Judeţul Neamţ şi Vicepreşedinte al Fundaţiei Culturale I. I. Mironescu din Tazlău. Redactor, redactor-şef adjunct, redactor-şef al revistei La Tazlău, redactor la Revista “Antiteze”.  De-a lungul anilor a colaborat la mai multe publicaţii: “Amurg sentimental”, “Antiteze”, “Apostolul”, “Catharsis”, “Ceahlăul”, “Conta”, “La Tazlău”, “Mesagerul” (titular al rubricii săptămînale “De la Tazlău, scrisori, în versuri”), “Monitorul”, “Jurnalul de Dîmboviţa”, “Revista Sud”,   “Telegraful” (titular al rubricii “3 pe zi”,  apoi rubrică  săptămânală).
Este autor al volumelor de versuri:
1998-“Lumea în 300 de epigrame şi catrene”;
1999 -* “Blestemele şi scrisorile Creatorului” ;
2000- “Reforma şcolară şi alte fabulaţii”;
2000 -* “Aria figurilor plane”;
2001-“Aproape fabule”;
2002-“Fabule matematice”;
2005-“Alte scrisori şi blesteme”;
2007-“Noi scrisori şi blesteme”;
2007-“Numai blesteme”;
2010-“Scrisori neterminate”;
2012-,,Blestemele păcatului’’ ;
2014,, Păcatele blestemului’’.
2016- “La hanul poeziei”
2019- “Regatul amintirilor”
Este prezent în antologiile: “Scriitori nemţeni”; “Universul Ştiinţelor Europa-România-Iaşi”; “Disponibilităţi creative în lume”; “Emil Bucureşteanu, “Poeţi nemţeni”; a îngrijit ediţia “I. I. Mironescu, “Scrieri” (2006). Ca o recunoaştere a meritelor sale în domeniul literar, în septembrie 2011, a fost primit în rîndul membrilor Uniunii Scriitorilor din România .